Principalele PNS raportate în literatură sunt sistematizate mai jos.

PNS reprezintă o piatră de încercare, atât în diagnosticul cât și în tratamentul cancerului. În primul rând, ele nu sunt specifice bolii canceroase, tabloul lor se poate datora fie cancerului, fie altei afecțiuni pre-existente, fie, în unele cazuri, terapiei antitumorale. Medicul confruntat cu un astfel de sindrom are deseori de făcut un exercițiu delicat de investigație clinică și paraclinică, combinat cu tentative de terapie re-evaluate la intervale scurte. Diminuarea sau chiar pierderea apetitului, instalarea și progresul inexorabil al cahexiei sunt exemple tipice în care instrumentele terapeutice sunt introduse, de regulă progresiv, re-evaluate des, iar posibilitatea unor cauze concurente, independente de cancer, nu poate fi exclusă în niciun moment.

În același timp, PNS pot să se manifeste cu o intensitate care pune mai mult în pericol viața pacientului decât efectul local al tumorii. Ca urmare, în terapia cancerului, definirea și prioritizarea urgențelor trebuie să nu piardă din vedere imaginea de ansamblu, care include PNS. Coagulopatiile, hipertensiunea ne-puse sub control pot, de exemplu, să genereze accidente vasculare care să aducă un deznodământ fatal mult înainte ca tumora să afecteze direct o funcție vitală.

Uneori, PNS pot interfera major cu modul în care boala canceroasă răspunde la terapie și cu modul în care pacientul suportă tratamentul sau chiar examinările sau internarea. De pildă, riscul complicațiilor anestezice în cazul terapiei chirurgicale anticanceroase poate fi mărit major de PNS precum coagulopatiile, anemia sau hipoglicemia. De aici rezultă exigențe suplimentare în pregătirea și desfășurarea actului chirurgical atunci când pacientul este bolnav sau suspectat de cancer.

În sfârșit, PNS au o dinamică care deseori se corelează cu fazele bolii canceroase. Când sunt prezente, PNS pot fi folosite ca adevărate markere ale obținerii remisiei și, eventual, ulterior, ca indicii premonitoare ale relapsului.

Pe lângă dificultățile medicale pe care le ridică, PNS ridică medicului veterinar și provocări suplimentare privind comunicarea cu însoțitorii animalelor bolnave. Tabloul polimorf al simptomelor, caracterul ne-specific al semnelor clinice, care unori sunt prezente și în afecțiuni benigne, pot șubrezi încrederea oamenilor că medicul știe ce spune și ce face. De fapt, lupta cu cancerul obligă de multe ori la asumarea unor decizii bazate pe informații incomplete, cu deznodământ incert.

Bibliografie:

Decision making in small animal oncology, David J. Argyle, Malcom J. Brearley, Michelle M. Turek, Wiley-Blackwell, 2008

Withrow and Macewen's Small Animal Clinical Oncology, Saunders 2007

Clinical Endocrinology of Dogs and Cats, Ad Rijnberk, Hans S. Kooistra, Schlütersche 2010